RSS

Concurs: Blogul Colectionatului.


Ok.. cred ca am spus deja de prea mult ori, mult prea multe ori chiar, cat de mult imi place sa citesc! Ma relaxeaza, ma face sa uit de griji, ma ajuta sa ma rup de aceasta realitate in care toti incearca a fi tot mai seriosi, ma ajuta sa visez si sa-mi traiesc cele mai formidabile sperante. Prin literatura pot visa, pot depasi momente grele, pot gasi un raspuns ascuns intr-o metafora, pot sa traiesc. Tocmai de aceea, m-am decis sa postez aici pe blogulet despre un mic concurs, pe care sper din suflet sa-l castig. Da, cred ca e deja de-nteles ca acesta este despre carti. Pai, suna cam asa:

"A venit momentul sa dau startul unui concurs pentru cei ce detin bloguri.
Pentru a participa trebuie sa detineti un blog activ de minim 3 luni, page rank 2 si minim 30 de articole  (pentru exceptii email la info@blogulcolectionarului.net)  si sa scrieti un articol cu link activ catre acest concurs, dupa care sa postati un comentariu cu link-ul articolului.
Concursul va lua sfarsit pe 15 decembrie 2012 iar castigatorul va fi desemnat ( pe 18 decembrie)  folosind random.org
PS. Toti cei implicati in acest concurs, vor avea o sansa in plus la urmatoarele concursuri (daca vor participa)
PS 2.Ma gandesc la o rasplata fata de comentatorii blogului, rabdare."

Asadar, de ce mai stati pe ganduri?! Blogul acesta minunat il puteti gasi chiar aici! 
Participa si tu! :*

Am învăţat..



am învățat că poți să plângi cu zâmbetul pe buze, la fel de ușor cum poate un om să râdă cu lacrimi în ochi; am învățat că nu trebuie să renunț la ceva de care am parte în prezent, pentru ceva ce-mi doresc, dar despre care nu știu nimic; am învățat că sunt mult prea mică să știu ce-i iubirea, mă mulțumesc să fiu îndrăgostită din când în când; am învățat că dacă două persoane orgolioase decid să nu-și mai vorbească, categoric aşa va fi, deci știu când trebuie să mai las de la mine; am învățat că două vorbe pot să nu însemne nimic, pe când un simplu gest poate spune multe; am învățat că trebuie să par a fi tare, deși mă simt inferioară celor din jur, deși mă alunga dintr-un colț în altul, deși mă rănesc, chiar și involuntar; am învățat că în orice prietenie există o bucățică de invidie sau răutate; am învățat că viciile nu sunt atât de rele precum par, cu atât mai mult cu cât nu-mi permit să judec; am învățat că nimic, niciodată, n-o să-mi vină direct pe tavă, sau să-mi cadă din cer; am învățat că visele sunt pentru fraieri, iar viața e dură, la fel cum pricep că tocmai de-asta e OK să mai fiu și fraieră din când în când; am înțeles că trebuie să te mulțumești mereu cu ceea ce ai, și e mai bine să ai puțin din tot, decât de toate, să am de ce mă bucură când voi avea mai mult; am învățat că degeaba ai, dacă nu ai cu cine să împarți; am înțeles că oricât ți-ar jura cineva că nu te va dezamăgi vreodată, oricum o va face; am înțeles că în fața celorlalți un om ceva mai sensibil este considerat un prost; am învățat că oamenii vin și pleacă, nu-i putem reține, nu-i putem obliga să mai rămână, iar când pleacă, pleacă cu o părticică din inima noastră; am învățat că nu poți obliga pe cineva să te iubească, tot ce poți face este să fii o persoană plăcută; am învățat că lucrurile simple sunt acelea care ne aduc cea mai mare bucurie, dar și acelea care se obțin cel mai greu; am înțeles că oamenii își fac singuri viața grea, la fel cum știu că totul, acum, în viață, se rezumă la bani; am învățat că viața e cel mai scump lucru pentru care plătim; am învățat că orice început e ușor, sfârșitul e mai greu; am învățat că viața nu va fi niciodată cinstită, oricât ne-am plânge, ea da puțin și-ți ia atât de mult; am înțeles că timpul nu le vindeca chiar pe toate, mai trebuie și puțină voință; Și-am învățat că tot ce-i mai frumos în viața poate dura clipe, ani, dar niciodată pentru totdeauna;