Iertare.

 

Degeaba plângi, tu astăzi nu mă mai oprești!
„Rămas bun” îmi sunt ultimele cuvinte,
Din drum să mă întorci, tu n-ai să reușești.
Nu plânge acum, căci plec pentru o lungă vreme
.. și s-ar putea să nu mai vin.
S-ar putea să nu-mi mai vezi chipul,
S-ar putea să nu-mi mai întâlnești privirea speriată
.. nici mâinile-mi reci să le mai simți,
.. nici șoapte dulci, nici gândiri curate să auzi.
Nici suflarea-mi călduță, noaptea, la ureche.
Mi-am dat seama că am nevoie de o pauză, toate astea mă ucid,
Am obosit să-mi pese, am obosit să te ascult.
Am obosit să plâng, lacrimi destule s-au pierdut,
.. precum râuri, amintiri de odinioară se scurg.
De-ți va fi dor de mine, caută-mă în poze,
De-o să-ți lipsesc, găsește-mă în amintiri.
De-o să-ți pese, de-o să regreți,
.. caută-mă în inima-ți împietrită.
Am nevoie să mă regăsesc,
Am nevoie să uit de tot,
Am nevoie de timp, să rup pozele cu noi,
Am nevoie de o altă expresie.
Am nevoie să par fericită,
Nu-mi vrea zâmbetul înapoi,
.. vreau unul nou!
Am nevoie de altă privire, de alt chip.
De alte gânduri, de o altă memorie,
De alte amintiri și alte vise,
Am nevoie să-ți fie dor de mine,
.. să-mi spui că-ți lipsesc.
Am nevoie de un suflet blând,
Am nevoie de liniște, de afecțiune,
De sinceritate și dăruire,
.. am nevoie de iubire!
Și, am nevoie să-nțelegi că,
Nu mai poți repara nimic din trecut,
Timpul pentru regrete și iertare s-a dus,
Acum am nevoie de mine..
Am nevoie de timp, să învăț să iert.